Să cumpărăm doar ceea ce ne trebuie cu adevărat

Vă mai amintiți ultima oară când ați intrat într-un super-market și ați ieșit strict cu lucrurile de care aveți nevoie? Probabil nu fiindcă de fiecare dată lumea cumpără mai mult decât îi trebuie. De ce credeți că România e printre țările fruntașe la capitolul aruncatul mâncării? Ne-am învâțat să fim foarte avari și să luăm cât mai mult. Ce dacă nu mâncăm sau nu folosim atât? E la reducere, trebuie să cumpărăm, doar nu ratăm oferta! Aceste lucruri se întâmplă fiindcă marile puteri s-au folosit de noi exact așa cum au vrut ei. Ne-au băgat încă de mici în cap programele cu cadourile de Moș Nicolae, Moș Crăciun, revelion, Paște iar în mintea oamenilor s-a implantat ideea că în acele perioade trebuie să cumpere cât mai mult.

Apoi ne-au invadat cu așa-zise zile ale reducerilor. De la simplele sesiuni de reduceri particulare ale magazinelor și până la treburi mondiale precum vinerea neagră, toate au rolul de a ne fixa cât mai mult pe materie. Peste tot, dacă analizăm, riscăm să fim legați cu câte o sfoară de câte un obiect. Auzim în reclame ”Cumpăra asta și devin-o mai fericit!” iar metodele chiar funcționează din păcate fiindcă oamenii au uitat să caute fericire în propriile suflete, în interior și s-au învățat să o primească din diverse obiecte care nu fac decât să ne distragă și mai mult atenția de la realitate răpindu-ne cât mai mult timp posibil cu device-uri, notificări, mesaje, videoclipuri și așa mai departe.

Așadar, pentru că am impresia că am deviat puțin de la subiect în finalul ultimului paragraf, mai mi-a rămas decât să vă recomand să cumpărați strict lucrurile care vă trebuiesc cu adevărat. Dacă toți oamenii nu ar mai cumpăra absolut nimic de la o anumită firmă timp de 2 luni? Exact, ar dispărea. Imaginați-vă ca toți oamenii să nu mai cumpere nimic nefolositor ci doar strictul necesar.

Profesorii vorbesc despre succes însă nu-l au

Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ din România este chiar comportamentul pe care-l au profesorii atât în predarea lecțiilor și conformarea cu programa școlară cât și în restul discuțiilor cu elevii. Cât eram în școală auzeam zilnic profesori jignind alți elevi cât și pe mine cu replici de genul ”Ești un idiot și nu o să faci nimic în viață dacă nu înveți materia mea!”, ”O să ajungi să vinzi legume în piață, săracule!”, ”Prostule, ești un viitor sclav!” sau alte replici de genul pe care nu vreau să mai le reproduc aici și mă întrebam oare ce au în cap oamenii ăia?

Cum poți tu ca profesor să vorbești despre succes și să prezici viitorul de rahat al elevilor tăi dacă nu-ți învață materia inutilă din moment ce tu însuți ești un eșec. De ce ștergi visele altora atâta timp cât tu lucrezi 5 zile pe săptămână, destule ore, pentru 10 milioane, nu ești fericit, ești stresat și te plângi zilnic? Mi se pare normal să discute despre succesul pe plan financiar/spiritual dacă ei ar fi fost niște modele de urmat. De fapt, dacă ar fi fost așa, sunt 100% sigur că nu ar mai fi jignit pe nimeni indiferent de capacitatea sa intelectuală ci ar fi făcut tot posibilul să-i dea o mână de ajutor în încercarea respectivului de a-și clădi un viitor ok.

În concluzie, dacă sunteți elevi, încetați să le mai suportați profesorilor jignirile mai ales dacă în majoritatea cazurilor acestea sunt pur și simplu nefondate. Când eram în școală mi s-a întâmplat să fiu jignit de un profesor doar pentru faptul că omis să copiez 2 rânduri din carte și să mi se spună că sunt un om fără viitor chiar dacă în momentul respectiv produceam lunar mai mulți bani din online decât câștiga el în câteva luni.

Mai puțină concurență, mai multă colaborare

Încă de când ne naștem trecem prin anumite programe. Începem cu programul botezului, continuăm cu grădiniță, școală, liceu, facultate apoi trebuie să ne găsim un loc de muncă, să ne întemeiem o familie, să facem un copil, să continuăm să muncim și apoi, într-un final, să murim fără să fi făcut vreun lucru notabil în această viață.

Lăsând deoparte cele pe care le-am spus mai sus și multele programe pe care nici măcar nu le-am adus în discuție vom vorbi despre felul în care se plantează în noi, încă de mici, spiritul de concurență care ne face treptat să fim capabili să călcăm pe cadavre doar pentru a fi mai buni decât cei de lângă noi.

La școală ce faci când iei 4? Ești catalogat de profesori drept prost iar ceilalți elevi râd de tine. Ce faci când iei 10? Ești catalogat drept inteligent și parcă nu te mai simți așa jenant. Atunci când ești considerat mai slab deși poate nu-i așa se naște în tine concurența și ai face orice doar ca să fii și tu mai bun și să te afli în centrul atenției.

Mai departe creștem și vedem că vecinul are o casă mai mare decât noi, o mașină mai bună, un telefon mai scump, o piscină mai mare și ne dorim și noi să le avem. Ne întrebăm oare de ce el are și noi nu? Aceasta este una dintre marile probleme ale societății actuale. Înlocuim colaborarea cu concurența și căutăm fericirea în exterior în loc să o luăm din interiorul nostru.

Dacă tu ai 100 lei și vecinul tău are 200 lei nu crezi că decât să îți fie ciudă pe el că are mai mult ar fi mai ok să puneți amândoi banii la un loc și să începeți o afacere cu ajutorul căreia amândoi să aveți mult mai mulți bani? În fine, acesta a fost doar un exemplu banal. Esențialul e că ar trebui să eliminați ura și invidia din viața voastră și să vă axați doar pe lucrurile pozitive.

Chiar se poate face totul 100% natural?

Lumea tot începe să promoveze cultivarea cât mai naturală a legumelor și fructelor, mâncatul cât mai sănătos și un stil de viață echilibrat. Totuși pentru majoritatea românilor de rând acesta este un lucru destul de greu de bifat pe lista de priorități datorită bugetului mic de care dispune în medie o familie și prețurilor destul de mari ale alimentelor bio. V-ați întrebat însă vreodată dacă tot ceea ce cumpărați de la magazine sau târguri cu numele de „100% natural” cu bani destui este într-adevăr atât de benefic organismului pe cât pare?

Pentru a lămuri de la început lucrurile trebuie să știți că nu am vreun gând să promovez junk food-ul și toate mizeriile din super-marketuri tratate cu tot felul de chimicale ci doar să povestesc despre o experiență personală în încercarea de a cultiva legume și fructe 100% naturale în propria mea grădină.

Locuiesc la țară și am destul de mult teren la dispoziție pentru a planta diverse alimente și am observat că mai nimic nu se poate face fără absolut nicio substanță chimică cu care să fie stropite. Atenție, aici nu vorbesc despre injectarea legumelor cu diverse chestii sau culegerea lor crude și expuse la lumini artificiale pentru a căpăta culoarea coaptă ci de faptul că acestea au fost asaltate de către diverse insecte/rozătoare/păsări care distrug recolta. Astfel am fost nevoit să stropesc producția cu ceva soluții care să țină prădătorii la distanță.

La acest punct am vrut să ajung. Într-adevăr, mizeriile din super-marketuri nu se compară cu legumele și fructele din propria grădină care sunt cât de naturale posibil însă vreau să spun că îmi pun semne de întrebare când aud comercianți care se bat cu pumnul în piept că nu au făcut altceva decât să pună semințele în pământ, să le ude, să le culeagă și să vină cu ele la piață vânzându-le cu emblema de 100% natural.

De ce să te muți la țară? Află acum!

Forțat de împrejurimi, sau mai bine spus de aglomerația orașului, m-am retras la aproximativ 20km de oraș în speranța că voi sta mai liniștit aici și așa a și fost. Am început încet să mă ocup cu agricultura (dar nu la nivelul la care să scot bani din asta) ci cât să pot să trăiesc ceva timp fără să cumpăr nimic de la magazin și să am pe timp de iarnă destule chestii care îți iau mult din portofel în anotimpul rece. Pe lângă partea de plus la capitolul sănătate m-am ales și cu o scădere drastică a stresului. Nu mai aveam parte așa mult de poluarea nesimțit de mare din oraș, de sutele de oameni care-mi treceau zilnic prin fața casei, de claxoanele și certurile între șoferi pe care le auzeam în fiecare zi și alte nenumărate probleme pe care le știți toți cei ce locuiți sau ați locuit într-un oraș mare.

Ajungând la țară am început să cheltuiesc câteva sute de lei lunar pentru a ajunge la muncă în oraș însă pot spune că a meritat pe deplin ținând cont că am câștigat mult mai mult pe alte aspecte. Am început să mănânc mult mai sănătos și să fiu mult mai relaxat și liniștit. În sfârșit puteam sta seara, pe răcoare, în propria mea terasă bând un fresh (făcut cu fructe din propria grădină, bineînțeles) fără să mă deranjeze vecinii sau alte zgomote.

Într-adevăr e foarte greu dacă n-aveți nicio treabă cu statul la țară să vă mutați aici. Pe lângă harababura de început, cu mutatul, cu tras apă, net, curent și alte utilități, cu acomodarea și multe alte aspecte cu care vă veți confrunta pe parcurs veți avea parte și de multe beneficii. Viața aici e mult mai liniștită și plăcută. Acum depinde de la persoană la persoană. Bineînțeles că în 95% din cazuri tinerii (15-25 ani) nu vor pleca nici în ruptul capului din oraș însă pentru mine vremea cluburilor a trecut și relaxarea de la țară e exact ce-mi trebuie.

Unde și cum îți repari mașina de spălat

Cine a spus vorba că lucrurile și oamenii te lasă exact când ți-e lumea mai dragă a avut mare dreptate. Sau poate că n-a avut și poate că totul e doar un paradox complex pe care încă, noi ca oameni, nu-l putem înțelege. Lăsând totuși asta la o parte ar cam fi cazul să trec și la subiect, mai exact la faptul că mașina de spălat a mamei mele s-a stricat chiar astăzi.

Aparent nu e mare chestie. Partea mai nasoala e însă că noua mea mașină de spălat încă nu a apucat să ajungă și lăsasem pe la ea niște haine (de care, apropo, aveam nevoie repejor) pentru a le spăla la mașina ei. Cum soarta îmi fu’ prielnică însă n-am mai avut parte de haine spălate.

Norocul, căci era și cazul să-și facă prezența în toată întâmplarea asta plină de belele peste belele, e că fratele meu tocmai și-a deschis o firmă de reparatii masini de spalat și treaba s-a rezolvat mult mai rapid decât mă așteptam. Când mama mi-a spus că i s-a stricat mașina și hainele mele au rămas înăuntru fără ca măcar să fie curățate în totalitate, pentru o secundă deja mă gândeam câți nervi o să-mi fac încercând să găsesc niște oameni competenți care să vină cât mai repede și să o repare la fel de repede ca eu să-mi pot lua într-un final hainele de acolo.

Din fericire gândurile astea au durat doar o secundă. Apoi mi-am amintit ceea ce v-am spus deja mai sus, că fratele are propria firmă de reparații mașini de spălat și în sfârșit am văzut că în țara asta se mai pot face lucruri ca la carte, adică: rapid, profesional, sigur.

Urăsc mijloacele de transport în comun

Astăzi am realizat încă odată cât de mult urăsc să călătoresc cu mijloacele de transport în comun și culmea, dublu! Adică am reușit să merg și cu autobuzul și cu taxiul în aceeași zi și să ies din ele plin de nervi.

Cum așa? Am avut de umblat prin diverse locuri din oraș iar o durere destul de nasoală de genunchi nu mi-a permis să mă deplasez, cum o fac de obicei, cu ajutorul bicicletei așa că am ales să merg o parte cu RATB-ul și ceva KM cu Taxi-ul fiindcă nu mai mersesem de multă vreme. Până la urmă am făcut bine că am ales azi să mă deplasez cu transportul în comun fiindcă m-am lărmuit încă o dată că ai nevoie ori de o bicicletă, ori de o mașină sau te deplasezi pe jos. Autobuzele și o mare parte din taxiuri sunt sub orice critică.

Într-adevăr, poate că am avut eu ghinion dar când urci într-un autobuz super aglomerat, plin de mirosuri și oameni de toate felurile (și națiile) iar șoferul conduce ca și cum și-ar fi cumpărat nu doar o stradă ci tot orașul (nu tu semnalizare, nu tu încadrare corectă pe bandă, claxonat de toată lumea și chiar trecut pe roșu o dată dacă am văzut bine în toată învălmășala) nu ai cum să nu fi indignat.

După autobuz am trecut la taxiul în speranța că-i mai bine. După ce a înjurat puțin printre dinți șoferul că-i prea scurtă cursa a pornit la drum cu 2KM/h și conducând în scârbă, mai c-ar fi vrut să ne omoare pe amândoi aș crede.

Până la urmă m-am lămurit a nu știu câta oară. Voi merge cu mijloacele de transport în comun doar în cazuri extreme în care n-am alte variante. Chiar dacă o să mă doară, ca azi, ceva voi prefera să mă chinui puțin decât să mă chinui și mai mult suportând toate specimenele prin taxi-uri și autobuze.

Cum Să Nu-ți Mai Pierzi Timpul Degeaba

Cred că de ceva vreme nu e zi în care să nu-mi spună cel puțin o persoană faptul că nu are timp să facă tot ceea ce-și propune datorită școlii, locului de muncă, celorlalte activități sau altor motive asemănătoare.

Cei care se plâng fac, de obicei, parte din două categorii: În prima sunt persoanele care nu au nimic important de făcut (deci nu pierd mai nimic) și totuși spun tuturor că n-au timp iar în a doua categorie îi găsim pe oamenii care într-adevăr au lucruri bune și productive de făcut însă nu știu cum să-și gestioneze timpul în așa fel încât să facă față tuturor activităților.

Din cei care se plâng, după ce i-am împărțit pe categorii, maxim 10-15% fac atât de multe lucruri încât să nu aibă efectiv timp și de alte chestii iar asta e normal deoarece din acest motiv ziua are doar 24 de ore, săptămâna doar 7 zile și așa mai departe. Mai avem nevoie și de odihnă chiar dacă uneori simțim că am putea lucra și dublu. Scoțând din schemă oamenii pentru care singura rezolvare e să renunțe la o parte din treburi pentru puțin timp liber revenim la ceilalți.

Renunță la tot ce nu e strict necesar. Nu mai da scroll aiurea pe Facebook cu orele, eventual chiar scapă de conturile de pe rețelele de socializare, nu te mai juca atât de mult (pauzele sunt esențiale și binevenite dar nu non-stop), nu te mai uita la seriale decât să zicem de 3 ori pe săptămână și alte lucruri care nu reprezintă neapărat o necesitate. Avem nevoie și de relaxare însă putem găsi timp și pentru asta printre lucrurile cu adevărat productive.

Așadar scoate din programul tău de zi cu zi tot ce crezi că nu-ți aduce un beneficiu prea mare ci doar te face să-ți irosești timpul. Fă-ți o listă de priorități cu cele mai importante treburi și urmeaz-o.

Câteva Beneficii Ale Mersului Pe Bicicletă

De curând mi-am cumpărat o bicicletă nouă și am inaugurat-o, dacă e potrivit termenul, cu o distanță de 5 kilometri potrivită pentru unul ca mine care nu a mai pedalat de mai bine de un an. Senzația este cu totul și cu totul absolut minunată.

Nici măcar nu știu de ce nu am făcut asta mai devreme și am așteptat până acum. De astăzi am făcut loc în programul meu, destul de încărcat de altfel, și mersului pe bicicletă. Observând din start câteva beneficii ale acestuia nu puteam trece fără un articol specific.

  1. Reduce Stresul – Primul motiv pentru care am ales să merg din nou pe bicicletă a fost faptul că mă ajută să scap de stres și să mă relaxez. Datorită activităților de zi cu zi se adună destul de multe griji iar o mică „escapadă” în aer liber te detașează de tot.
  2. Sănătate – Dacă tot ne ajută în prima fază cu reducerea stresului, mersul pe bicicletă ne dă o mână de ajutor și pe partea de tonifiere a mușchilor, ardere a caloriilor pentru cei ce vor să slăbească, plămâni mai puternici, reducerea riscului de diabet și al tensiunii arteriale mari și altele, probabil, pe care eu nu le cunosc.
  3. Este Gratis – Din fericire nu consumă niciun combustibil, decât niște energie, deci din buzunarele noastre nu zboară niciun leuț. Acesta este un mare plus pentru o bicicletă în ziua de astăzi dacă ținem cont de cât de greu se produc banii pentru majoritatea persoanelor.
  4. Rapiditate – Deși pentru unii oameni acest lucru nu e cunoscut/plauzibil, aflați totuși că într-un oraș mare o bicicletă te ajută să te deplasezi mult mai rapid decât mașina deoarece te poți strecura printre ele.

În concluzie dacă aveți posibilitatea, indiferent dacă stați în mediul rural sau urban, cumpărați-vă cât mai repede o bicicletă (dacă nu aveți deja) și mergeți cât mai mult. Sănătatea voastră are de câștigat destul.

Câteva Cărți De Dezvoltare Persoanală Și Afaceri

Nu știu dacă puteți găsi și în format electronic cele 3 cărți de dezvoltare personală și de afaceri pe care le voi recomanda, însă am ales să scriu acest articol în speranța că oamenii încă mai citesc cărți în format fizic.

Apropo de asta, când ați citit ultima dată o carte și când ați văzut ultima oară un om citind în metrou, tren sau autobuz?

  • Sistemul Maestrului de Charles F. Haanel
  • O carte în care fostul mason de grad 32 Charles F. Haanel ne prezintă tehnici prin care ne putem dezvolta pe plan spiritual cât și material, în timp, cu ajutorul puterii creatoare a gândului. Interesant e faptul că la finalul fiecărui capitol (săptămâni, cum le-a denumit cel ce a tradus cartea) maestrul ne dă diferite exerciții pe care să le practicăm înainte de trecerea la următorul capitol.

  • 100 De Căi Spre Fericire de Timothy J. Sharp
  • Aici autorul ne vorbește despre cât de complexă e fericirea și totodată cât e de ușor să o atingem. De asemenea cele „100 de căi” reprezintă 100 de capitole (destul de scurte ce-i drept) în care sunt abordate diverse teme ale fericirii și pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a fi mai fericit.

  • Conversații Libere de Robert Scoble și Shel Israel
  • Deși când am cumpărat cartea am fost puțin sceptic ținând cont că a fost scrisă în 2008 iar pe prima pagină ni se spune că vom întâlni sfaturi despre blogging și PR am realizat pe parcurs că, deși însoțite de exemple, sfaturile sunt totodată generale și încă pot fi aplicate cu succes deși în tot acest timp s-au schimbat foarte multe în mediul online și mai ales în blogosferă.

    Deși puteam să scriu un număr mult mai mare de cărți de acest tip am ales să vă vorbesc și să vă recomand doar titlurile pe care le-am citit eu, le-am aplicat în viața de zi cu zi și am observat rezultate pozitive.

    În încheiere vă recomand să citiți cât mai mult. Citiți orice vă pică în mână, doar citiți.